Archive for the ‘Velo’ Category

Trotineta urbană

Thursday, June 7th, 2012

Utilizez câțiva ani o trotinetă ca să mă deplasez prin oraș, așa că am decis să fac puțină pledoarie pentru acest mijloc de transport. De ce abia acum? Pentru că au apărut și alții care au ales să utilizeze acest vehicul, deci nu mai sunt singur și nu mai stârnesc zâmbete, așa cum făceam în trecut. Deoarece trotineta a încetat să mai fie doar o simplă jucărie de copii.

Trotineta urbană este o trotinetă pliabilă cu cadru metalic, uzual din aluminiu și roți de 150-200 mm diametru, fabricate de regulă din material plastic și silicon. Aceste trotinete se deplasează în mod normal cu viteze de 10-15 km/h, ceva mai mici decât bicicletele însă de 2-3 ori mai rapid decât un pieton. Deși e mai simplă constructiv, trotineta urbană are anumite avantaje față de bicicletă:

  • dimensiuni mici și greutate redusă, sub 5 kg
  • utlizare facilă și naturală
  • este pliabilă, deci o poți plia ușor și lua cu tine pe transportul plublic
  • o poți transporta realtiv ușor în mână, pe umăr, în lift sau în portbagajul mașinii
  • nu are nevoie de parcări sau rastele – o pliezi și-o depozitezi sub masă sau într-un colț
  • postura verticală este naturală și nu deformează coloana vertebrală
  • viteza mai mică decât a bicicletei face eventualele accidente cu trotineta mult mai ușoare
  • cost redus de achiziție
  • întreținere facilă

Trotineta urbană este ideală pentru deplasarări în oraș pe distanțe scurte, de până la 5-6 km. Pe distanțe mai lungi se poate combina ușor cu transportul public. La țară, pe drum neasfaltat, sau pe durata iernii trotineta este cam inutilă. Se recomandă prudență în utilizarea cu trotinetelor cu roți din silicon sau material plastic pe suprafețe umede, întrucât aceste roți au aderență mai mică decât cauciucul și derapează ușor mai ales la viraje.

Infrastructura pentru biciclete ar putea fi utilizată și de trotinetele urbane, care se deplasează cu viteze ceva mai mici, însă nu merg grozav pe piatra cubică sau dalele cu care pavate trotuarele și zonele pietonale.

Mărci specializate pe trotinete urbane: Micro, Oxelo, Xootr, etc.

Piste de biciclete în Sibiu

Friday, September 16th, 2011

Aparent, cineva de la Primăria Sibiu a priceput cum se fac pistele pentru biciclete. De data aceasta nu este vorba despre dungi trasate aiurea pe trotuar care se opresc în chioșcuri, stații de autobuz sau trec peste borduri înalte, ci de piste funcționale pentru bicicliști, trasate exact acolo unde e normal și anume pe carosabil. Deasemenea, sibienii au preferat să nu transforme carosabilul în parcare, lucru care ar fi compromis funcționalitatea traseelor ciclourbane. Pistele pentru biciclete trasate în paralel cu parcări situate pe marginea drumului necesită spații de siguranță pentru deschiderea portierei. În caz contrar apare pericolul lovirii biciliștilor cu portiera de către ocupanții neglijenți ai autoturismelor parcate. Cum carosabilul este subdimensionat față de traficul în continuă creștere, nu există loc pentru asemenea spații de siguranță, deci singura soluție viabilă rămâne eliminarea parcărilor de pe marginea drumului.

Pistele pentru biciclete trasate pe trotuar au mai multe probleme. Prima și cea mai gravă este dată de diferențele dintre vitezele medii de deplasare ale pietonilor și respectiv ale bicicletelor. Pietonii se deplasează cu 5 km/h, pe când o bicicletă merge cu 20-25 km/h. Deci este vorba despre diferențe de 4-5x. Din acest motiv fiecare are nevoie de căi de rulare separate. Aceste diferențe sunt mai mici (2-2,5x) în cazul bicicletelor comparativ cu autoturismele care circulă cu viteza legală, deci în acest caz este pe deplin justificată partiționarea căii comune de rulaj. A doua problemă este că pietonii sunt adesea indisciplinați. Ca să-i disciplinezi, le trasezi două dungi pe trotuar și pui din loc în loc un simbol reprezentând o bicicletă. În acest moment marea majoritate a pietolilor va circula în interiorul suprafeței delimitate de aceste linii, respectiv exact pe pista pentru biciclete.

Concluzii:

  • Carosabilul nu este parcare, ci e destinat circulației vehiculelor cu roți
  • Trotuarul este destinat circulației pietonilor și eventual circulației ocazionale a vehiculelor cu roți, care circulă cu viteze comparabile (ex: trotinete, cărucioare rulante).
  • Bicicletele sau autovehiculele n-au ce căuta pe trotuar.
  • Autovehiculele sau bicicletele parcate n-au ce căuta pe carosabil.
  • Pistele de biciclete n-au ce căuta prin rigola de scurgere a apei pluviale a carosabilului sau prin stații destinate transportului public.

Peste dealuri și hăt departe

Monday, August 8th, 2011

Vă propunem câteva circuite velo în jurul Clujului pe care le-am parcurs în ultimele trei săptămâni. Traseele nu sunt cele din ghidul 100 de excursii cu bicicleta în jurul Clujului, însă acesta ne-a fost foarte util în planificarea rutelor, deci vă sfătuim să-l folosiți cu încredere. Reperele folosite sunt cele din ghid. În paranteze ascuțite găsiți, după caz, numele drumurilor, marcajul traseelor turistice sau alte repere.

1: Cluj (Andrei Mureșanu, Cap. 32) – Borhanci <DJ 103G> – Gheorgheni – Aiton <DJ 103M> – Rediu – Lacul Rediu – Mărtinești – Comșești <bandă roșie> – Casele Micești <drumul spre Feleleacu, Pd. Podereu, bandă roșie> – Făget <DJ 103U> – Cluj (Europa, Zorilor).

Traseul are în jur de 60 km și este relativ ușor, fără urcări grele. Cea mai grea urcare este cea spre colonia Borhanci, restul sunt mai line. Din Rediu spre Lacul Rediu am trecut prin vestul lacului, apoi de la lac peste dig până în Mărtinești. În Comșești ajungeți la fântăna satului de unde vă puteți alimenta cu apă, apoi urcați și o luați spre dreapta după ce ați trecut de biserici (spre stânga ajungeți în drumul de Micești). Veți trece pe lângă o fermă, apoi dați de marcajul bandă roșie în prima pădure, cea de lângă Dl. Trudii. De la Casele Micești urmați drumul spre dreapta. Când ajungeți în apropierea observatorului astronomic mergeți pe lângă liziera pădurii până dați de un drum care coboară prin pădure în Făget și care vă va scoate pe traseul bandă roșie și în final pe DJ 103U.

2: Cluj (Zorilor, Europa) – Făget <DJ 103U, drumul spre Lacul Micești> – Săliște – Pruniș – Lacul Șutu – Ciurila <DJ 107R> – Sălicea – Făget <DJ 103U> – Cluj (Europa, Zorilor).

Traseul acesta are în jur de 35 km, însă urcările sunt ceva mai grele și mai lungi deoarece se urcă și se coboară o parte din Masivul Feleac. Odată ajunși pe platou (735 m) veți trece pe drumul spre Lacul Micești, respectiv printre vârfurile Peana (832) și Măgura (824). Vârful Măgura e ușor de recunoscut, are ceva copac singuratic; vârful Peana e lângă un țarc pentru oi. Când ajungeți pe Dl. Bălții coborâți pe drumul din dreapta spre Săliște; cealată bifurcație duce la Lacul Micești. Drumul prin Pruniș vă va scoate la DJ 107L pe sub autostrada A3 și imediat înapoi pe DJ 107R pe sub aceeași autostradă. E practic o buclă. De acolo urmează urcarea înapoi pe platoul de unde ați plecat.

Următorul circuit l-am parcurs în două zile cu oprire peste noapte în Beliș. Există pensiuni în Beliș și un complex turistic lângă lacul Fântânele. Circuitul se poate scurta cu cu 20 km pe porțiunea neinteresantă de pe E60/DN1 dintre Cluj și Gilău dacă plecați din și sosiți în Gilău. Sau se poate lungi dacă plecați din Cluj prin Pd. Hoia, pe Dealurile Căpușului și coborâți în Gilău iar la întoarcere veniți pe la Stolna pe DJ 103V și apoi pe DJ 107M prin Luna de Sus, peste Vf. Mic sau pe Valea Grădiștei (vezi traseele 37, 38 din ghid).

3A: Cluj (Mănăștur, Nodul N) – Florești <DN 1> – Gilău <DJ 107N> – Someșu Rece – Uzina – Pape – Muntele Ijar – Dl. Arsuri – Costești – Mărișel <DJ 107T, DJ 107P> – Crucea lui Avram Iancu – Stațiunea Fântânele – Beliș.

Primul segment are în jur de 70 km. În Uzina găsiți un izvor lângă terenul de fotbal (se trece primul pod, apoi stânga). Urcarea spre Pape pleacă din dreptul fostei uzine electrice, dar există și un indicator improvizat. Noi am urcat pe lângă bicicletă deoarece e diferență de nivel de ~600 metri pe câțiva kilometri iar urcarea e foarte grea, însă am preferat-o unei urcări lungi și obositoare psihic. Mai sus de Pape, pe bifurcația dreaptă a drumului există un izvor cu adăpătoare și băncuță. Din motive evidente izvorul are robinet, deci faceți bine și-l utilizați responsabil pentru că mai sunt și alții care urcă panta asta și n-ar vrea să-l găsească secat. Traseul peste Muntele Ijar o ia pe bifurcația stângă și e mărginit la dreapta pe o porțiune scurtă de niște zadă (Larix decidua). Veți merge o porțiune din drum de-a lungul liniei de înaltă tensiune, pe platou până lângă Dl. Arsuri (1234), unde linia coboară în stânga până la CHE Mărișel. De acolo, drumul trece pe lângă o stână, Costești, Dl. Porcului, pănă se unește cu DJ 107T (Drumul Generalului). Treceți pe lângă Primăria Mărișel  și apoi continuați pe DJ 107P spre Crucea lui Avram Iancu și granția Parcullui Natural Apuseni. De la cruce se coboară în sațiunea Fântânele. O luați de fiecare dată spre dreapta. De la baraj se mai urcă puțin spre Beliș.

Lacul Fântânele

Pe barajul Lacului Fântânele

3B: Beliș – Râșca Transilvană <DJ 103K> – Râșca de Sus – Dealu Mare – Lăpuștești – Roșești <DJ 107P> – Lacul Tarnița – Someșu Cald – Someșu Rece <DJ 107N> – Gilău <DN 1> – Florești – Cluj (Mănăștur, Nodul N).

Acest segment are în jur de 70 km. Imediat cum ieșiți din Beliș o luați spre Râșca Transilvană. Atenție la indicator, deoarece nu se vede decât din partea opusă; este montat cu spatele spre Beliș. Urmează o coborâre lină pe câmp, apoi din Râșca de Sus până la intersecția cu drumul spre Dealu Mare una mai pronunțată. Atenție din nou pentru că în frenezia coborârii spre Râșca puteți rata relativ ușor drumul spre dreapta care duce la Dealu Mare. Urmează o urcare lină spre Dealu Mare și apoi spre Lăpuștești, mărginită de versanți cultivați cu cartofi. Pe alocuri se zărește spre dreapta defileul Someșului Cald. După ce ați ajuns în Lăpuștești cotiți dreapta chiar în dreptul bisericii. Urmează o coborâre pronunțată (500 m diferență de nivel) și cu multe curbe până la Roșești. Veți vedea pe versantul alăturat linia de înaltă tensiune ce coboară de pe Muntele Ijar. Când ajungeți jos în apropierea CHE Mărișel, treceți podul și cotiți stânga pe DJ 107P. Veți avea în stânga valea Someșului Cald, apoi Lacul Tarnița. Traseul continuă pe DJ 107N pe lângă lacul Șomeșu Cald, apoi pe DJ 107P până în Gilău.

Despre căști integrale

Tuesday, July 26th, 2011

A venit casca integrală. Pe scurt, e cam aiurea să porți așa ceva în oraș, pentru că:

  • Nu auzi nimic înafară de vâjâieli dacă mergi cu viteză mai mare de 15-20 km/h, ori dacă vreau să merg cu viteza respectivă prefer să folosesc trotineta.
  • E cald cu ea. Transpiri și nu te prea poți șterge pe față fără să dai casca jos. Dacă staționezi cumva, ți-e și mai cald, iar respirația ta contribuie la asta.
  • Ți se aburesc ochelarii când staționezi, de exemplu la semafor.
  • Îți restrânge câmpul vizual, mai ales în jos.
  • Nu poți să bei apă fără să dai casca jos.

Așa că voi recurge la planul B: am s-o port când cobor pe râpe cu MTB-ul, iar în oraș voi purta casca normală și voi încerca să merg mai blând.

Mallu-i anti trotinetă

Sunday, July 10th, 2011

Azi am pornit cu trotineta către mall să-mi iau una alta. M-am întâlnit pe drum c-o mândra pe care-o cunosc vag și care căra după ea un troller proaspăt cumpărat. Mi-a zis că pleacă în Olanda trei luni și că mi-e deschis rucsacul. Mulțumesc, știu. Am dus doze goale de bere la reciclat și s-a vărsat zeamă din ele în rucsac. L-am lăsat deschis ca să se usuce înăuntru.

După ce m-am dat prin parcare și-n jurul lacului până mi s-a uscat rucsacul, după ce era să lovesc o fătuță ce vorbea la telefon și se uita în altă direcție, care s-a speriat când am atenționat-o și mi-a sărit în față, după ce am lăsat un copil ce se plictisea la o nuntă obosită să facă trei ture de parcare, după toate astea am urcat scările rulante și m-am îndreptat spre ușa rotativă a mallului. Un paznic vânjos a pornit înspre mine și mi-a spus s-o iau în mână. Mulțumesc, nu. Așa că am făcut cale-ntoarsă și-am ieșit fără comentarii tot printr-o ușă rotativă. La revedere mall, la revedre cumpărături. La revedere economie de consum. Pe curând!

Subsemnatul, prin prezenta, vă invit să puneți la încercare vigilența paznicilor de mall cu trotineta. Mie mi-a ieșit prima dată. Am ajuns până în inima mallului, până la rafturile cu produse din supermarket, fără să mi se sigileze rucsacul. Am luat câte ceva din rafturi, am plătit și-am plecat. Totul pe trotinetă. N-a zis nimeni nimic, deși am trecut pe lângă mai mulți paznici. Am mers încet, n-am dărâmat niciun obiect de pe rafturi și n-am intrat în nimeni. Astăzi am încercat din nou, fără succes. N-am observat niciun simbol care să interzică explicit utilizarea trotinetei în incinta centrului comercial.

Defecțiune la ghidon

Wednesday, June 22nd, 2011

Accidentul de bicicletă pe care l-am avut luna trecută s-a datorat în primul rând faptului că mi s-a slăbit unul dintre șuruburile de fixare a ghidonului. Ghidonul s-a învârtit în pipă când am plecat în demaraj de la semafor, ținându-mă de coarne. În consecință m-am dezechilibrat, am căzut și am dat cu gura de asfalt.

Săptămâna trecută am desfăcut ghidonul defect și am analizat cauzele producerii defecțiunii. Totodată am înlocuit pipa, ghidonul și coarnele cu altele noi. Principala cauză a fost după cum am spus mai devreme, destrângerea unuia din cele două șuruburi ale plăcuței care fixează ghidonul în pipă. Acest lucru a fost favorizat în primul rând de vibrații, dar și de faptul că șuruburile respective au fost excesiv lubrifiate. Nu îmi dau seama ce mecanic e atât de iresponsabil ca să lubrifieze cu vaselină șuruburile pipei! Bicicleta a stat mult timp în soare, iar vaselina s-a topit din cauza căldurii și a început să curgă între ghidon și pipă, adică exact acolo unde e strict interzis să pui orice fel de lubrifiant. Înafară de asta, ghidonul vechi a fost strâns prea tare și se deformase. Într-o parte e chiar strâmb sau din cauza deformării datorate srângerii, sau din cauza unei căzături, deși nu-mi amintesc să mai fi căzut vreodată cu bicicleta asta. Oricum am privi problema, ghidonul vechi e complet nesigur și nu există nici cel mai mic dubiu că trebuia înlocuit. Coarnele le-am schimbat doar pentru că au peste zece ani, iar pe suprafața de fixare au o grămadă de zgărieturi longitudinale care ar putea provoca alunecarea lor în jurul ghidonului. Bănuiesc că după prelucrarea atentă a suprafeței se pot folosi din nou.

Pipa cea nouă am cumpărat-o cu patru șuruburi de fixare în loc de două, iar în plus am avut norocul să găsesc una cu înclinație la 35°. Cea veche era la 25°. Din cauză că bicicleta e prevăzută cu furcă rigidă iar cadrul e o idee mai lung decât ar trebui, sunt nevoit să folosesc sau o pipă cu înclinație mai mare, sau un prelungitor pentru furcă, sau un ghidon cu înălțare mai mare. Altfel stau prea întins pe bicicletă și mă dor încheieturile mâinilor și spatele. Ultimele două opțiuni nu-mi convin, deci mai rămâne doar prima.

Am degresat așadar șuruburile și suprafețele pipei, apoi am montat pipa cea nouă, ghidonul și acesoriile acestuia. Pe filetul șuruburilor pipei am aplicat un adeziv corespunzător pentru a le împiedica să se mai slăbească. Pentru a fixa corect ghidonul, șuruburile care strâng plăcuța acestuia trebuie înfiletate simetric, două câte două pe diagonală. Nu se strâng mai puternic de valoarea înscrisă pe pipă, altfel se poate deforma ghidonul sau se pot rupe capetele șuruburilor sau filetul. Șuruburile coarnelor se înfiletează mai greu, așa că n-am mai dat cu adeziv și pe ele.

Prin acest articol dorim să atragem atenția asupra consecințelor montării defectuase a ghidonului bicicletei. Citiți întodeauna instrucțiunile și nu vă bazați exclusiv pe experiența mecanicilor.

Porți cască?

Wednesday, June 1st, 2011

Tot văd pe Portocală diverși indivizi cu argumente cel puțin stupide împotriva căștilor de biciletă, unele dintre ele împrumutate de pe bloguri de profil din Olanda și Danemarca. Argumentele lor sună cam așa: casca e incomodă, arată aiurea, transpiri cu ea, înduci teamă celor care ar merge pe biciletă, nu ai nevoie de ea în oraș, etc.

Întotdeauna am fost pentru utilizarea căștii pe bicicletă. În cei 25 de ani de când folosesc bicicleta am avut două accidente în care m-a ajutat faptul că aveam  cască. Prima dată când mi-a folosit eram în coborâre prin pădure, am intrat pe o zonă cu nisip spălat de ploi, am frânat, am căzut peste ghidon, am mers în mâini și m-am oprit cu capul într-un copac. M-a durut capul cam două minute, iar angrenajul m-a rănit la picior. A două oară săptămâna trecută, în plin centru, pe asfalt. Tot căzătură peste ghidon, de data asta din cauza unui șurub care s-a destrâns. N-am avut timp să întind mâinile în față și m-am trezit mușcând din asfalt. Rezultatul – o plagă urâtă la bărbie, incisivii frontali sparți, cei laterali ciobiți, o contuzie la două dintre degetele mâinii drepte și mai multe julituri. Totuși, datorită căștii am scăpat cu nasul aproape intact. Dacă aș fi avut cască integrală probabil că scăpam și cu bărbia necusută, cu dinții întregi și fără inflamație la articulațiile mandibulei.

La noi în țară bicicliștii nu sunt obligați să poarte cască de protecție. Așa că vă las pe voi să decideți singuri dacă e bine să purtați cască sau nu. Eu voi purta una integrală de acum.

Critical Mass vineri

Tuesday, June 8th, 2010

Critical Mass vineri, 11 iunie, ora 17*, în fața bisericii Sf. Mihail.


Pedalez, deci exist – un mesaj prietenos adresat șoferilor, partenerii noștri în trafic.
Vino și tu să pedalăm împreună!

* Celor care lucrează până la ora 17 le acordăm sfertul academic.

Mulțumim Mariei Surducan pentru afiș – disponibil în format PDF pentru a fi descărcat, listat și afișat unde doriți voi.

Biciclete furate în Cluj

Wednesday, June 10th, 2009

Poliția l-a prins și l-a arestat pe individul care fura biciclete din centrul Clujului. Am vorbit ieri cu o prietenă care lucrează la magazinul de ceaiuri Demmer de lângă Cinema Victoria, căreia i-au luat ploițiștii declarație ca să aibă martori. Polițiștii au spus că au găsit la individ acasă în jur de 30 de biciclete furate pe care le-au dus la Secția 1, însa atâta timp cât păgubiții nu fac plângere, Poliția nu le poate returna. Dacă vi s-a furat cumva bicicleta din centrul Clujului mergeți la Secția 1 (str. Decebal nr. 26) și faceți o plângere, poate v-o găsiți printre cele furate.

Vă rog sa retrimiteți acest mesaj tuturor celor cărora știți că li s-a furat bicicleta în Cluj. Mulțumesc.