Motanul nu lucrează

‘Am coborât din maşină şi am început să şterg parbrizul. Brusc, ceva începu să-mi joace deasupra capului. M-am uitat împrejur. Deasupra porţii se facea cât mai comod un gigantic motan cenuşiu-închis, pestriţ, de când sunt n-am mai văzut aşa ceva. Lenevea sătul, uitându-se nepăsător la mine cu ochii lui galbeni. “Psss-pss-pss”, m-am pomenit chemându-l din reflex. Motanul căscă politicos şi distant, arătându-şi colţii, scoase din gâtlej un sunet răguşit, apoi se întoarse şi începu să privească în curtea interioară.’

– Arkadi & Boris Strugaţki,  Lunea începe sâmbătă; Jimmy Smith, The Cat

Tags: , , ,

11 Responses to “Motanul nu lucrează”

  1. Cris Says:

    Ce fragment cool! :-)

  2. ggl Says:

    Cartea este destul de bizară însă. E scrisă cam în glumă; sunt multe referinţe la personaje din basme ruseşti, satiră la adresa unor stereotipuri sovietice – oarecum în stilul Ciberiadei lui Stanislav Lem. De exemplu motanul Vasili vorbeşte, se chinuie să spună poveşti pe care le-a uitat, plimbă cu el o guzlă, încearcă să cânte cântece pe care nu şi le mai aminteşte. Înafară de cotoroanţe, gnomi şi dihănii vorbitoare avem de-a face cu un miliţian exagerat de vigilent, un administrator foarte incult şi obsedat de ordine, un savant demagog care pute a şubă şi a votcă, angajaţi care se fac că muncesc însă în realitate trag mâţa de coadă, etc. La Centrul de Analiză a Noţiunilor Cabalistice Inexplicabile (CANCI), ştiinţa este împletită cu vrăjitoria, savanţii trec prin pereţi, se dedublează. Lunea începe sâmbătă este cea mai apreciată carte a fraţilor Strugaţki în Rusia. Probabil un deliciu pentru oricine a trăit măcar 10 ani sub comunism, însă o carte destul de ciudată pentru cineva care se aşteaptă la science fiction “serios”.

  3. olga Says:

    ai citit Maestrul si Margareta de Bulgakov? era si acolo un motan, Behemoth pe numele lui, cu atribute/atributiuni omenesti, doar ca el era de sorginte diabolica. ma rog, era o intreaga cohorta de diavoli care descindeau in Moscova sovietica, etc, dar probabil ca ai citit cartea, so i won’t bore you with details :)

  4. ggl Says:

    Nu am citit-o – aveam de gând cândva însă ceea ce găsisem eu în librărie era o ediţie “de lux” care costa enorm. Oricum, din ceea ce zice Wikipedia reiese că motanul Vasili este de fapt inspirat din Ruslan şi Ludmila lui Puşkin, unde un anume Motan Învăţat spune poveşti. În cartea fraţilor Strugaţki motanul pare cam dus cu capul când vorbeşte – e incoerent şi cam amnezic. Ca motan se comportă foarte normal (după cum reiese şi din fragment).

  5. olga Says:

    sa nu iti cumperi “editia de lux” (banuiesc ca aia editata de humanitas) pt ca e alta traducere, mai noua, “revazuta”, cica, dar, ziceau specialistii, mult mai proasta…

  6. ggl Says:

    No worries, nu dau de trei ori mai mult pe o carte doar pentru ca e editie “de lux”. Acum că mi-ai spus că e şi proastă traducerea n-am s-o cumpăr nici măcar dacă o găsesc la reducere.

  7. le maK Says:

    Maestrul şi Margareta merită citită. Cât despre cărţi cu lighioane, am terminat de curând Bozo şi cu mine. Unde Bozo este o pisică uşor nevrotică, înzestrată cu grai omenesc. Un roman pentru toţi cei care au pasiunea felinelor fine, zic ei. :)

  8. ggl Says:

    Şerban Foarţă are o carte de poezii (?) numită Mic tratat de pisicologie. Sunt curios să o răsfoiesc odată, deşi n-am văzut-o prin librariile prin care umblu.

  9. Cris Says:

    Mie Ciberiada mi s-o parut super cool! Daca e de acelasi gen, probabil mi-ar place & cartea asta. ;-)

  10. ggl Says:

    Da, seamănă cu Ciberiada lui Lem în sensul că e cam acelaşi tip de SF/fantasy satiric. Înafară de asta mai are şi o urmare, care se numeşte Tale of the Troika, însă nu ştiu să fi fost tradusă în româneşte. Oricum, Wikipedia zice că primele variante în engeză a ambelor cărţi sunt ilustrate de Yevgeniy Migunov. Ediţia în română nu are aceste ilustraţii.

  11. ana pauper Says:

    unele lucruri cred că-s greu de tradus… let them flow.

Leave a Reply

Spam protection by WP Captcha-Free