Motanul nu lucrează

‘Am coborât din mașină și am început să șterg parbrizul. Brusc, ceva începu să-mi joace deasupra capului. M-am uitat împrejur. Deasupra porții se facea cât mai comod un gigantic motan cenușiu-închis, pestriț, de când sunt n-am mai văzut așa ceva. Lenevea sătul, uitându-se nepăsător la mine cu ochii lui galbeni. “Psss-pss-pss”, m-am pomenit chemându-l din reflex. Motanul căscă politicos și distant, arătându-și colții, scoase din gâtlej un sunet răgușit, apoi se întoarse și începu să privească în curtea interioară.’

– Arkadi & Boris Strugațki,  Lunea începe sâmbătă; Jimmy Smith, The Cat

Tags: , , ,

11 Responses to “Motanul nu lucrează”

  1. Cris Says:

    Ce fragment cool! :-)

  2. ggl Says:

    Cartea este destul de bizară însă. E scrisă cam în glumă; sunt multe referințe la personaje din basme rusești, satiră la adresa unor stereotipuri sovietice – oarecum în stilul Ciberiadei lui Stanislav Lem. De exemplu motanul Vasili vorbește, se chinuie să spună povești pe care le-a uitat, plimbă cu el o guzlă, încearcă să cânte cântece pe care nu și le mai amintește. Înafară de cotoroanțe, gnomi și dihănii vorbitoare avem de-a face cu un milițian exagerat de vigilent, un administrator foarte incult și obsedat de ordine, un savant demagog care pute a șubă și a votcă, angajați care se fac că muncesc însă în realitate trag mâța de coadă, etc. La Centrul de Analiză a Noțiunilor Cabalistice Inexplicabile (CANCI), știința este împletită cu vrăjitoria, savanții trec prin pereți, se dedublează. Lunea începe sâmbătă este cea mai apreciată carte a fraților Strugațki în Rusia. Probabil un deliciu pentru oricine a trăit măcar 10 ani sub comunism, însă o carte destul de ciudată pentru cineva care se așteaptă la science fiction “serios”.

  3. olga Says:

    ai citit Maestrul si Margareta de Bulgakov? era si acolo un motan, Behemoth pe numele lui, cu atribute/atributiuni omenesti, doar ca el era de sorginte diabolica. ma rog, era o intreaga cohorta de diavoli care descindeau in Moscova sovietica, etc, dar probabil ca ai citit cartea, so i won’t bore you with details :)

  4. ggl Says:

    Nu am citit-o – aveam de gând cândva însă ceea ce găsisem eu în librărie era o ediție “de lux” care costa enorm. Oricum, din ceea ce zice Wikipedia reiese că motanul Vasili este de fapt inspirat din Ruslan și Ludmila lui Pușkin, unde un anume Motan Învățat spune povești. În cartea fraților Strugațki motanul pare cam dus cu capul când vorbește – e incoerent și cam amnezic. Ca motan se comportă foarte normal (după cum reiese și din fragment).

  5. olga Says:

    sa nu iti cumperi “editia de lux” (banuiesc ca aia editata de humanitas) pt ca e alta traducere, mai noua, “revazuta”, cica, dar, ziceau specialistii, mult mai proasta…

  6. ggl Says:

    No worries, nu dau de trei ori mai mult pe o carte doar pentru ca e editie “de lux”. Acum că mi-ai spus că e și proastă traducerea n-am s-o cumpăr nici măcar dacă o găsesc la reducere.

  7. le maK Says:

    Maestrul și Margareta merită citită. Cât despre cărți cu lighioane, am terminat de curând Bozo și cu mine. Unde Bozo este o pisică ușor nevrotică, înzestrată cu grai omenesc. Un roman pentru toți cei care au pasiunea felinelor fine, zic ei. :)

  8. ggl Says:

    Șerban Foarță are o carte de poezii (?) numită Mic tratat de pisicologie. Sunt curios să o răsfoiesc odată, deși n-am văzut-o prin librariile prin care umblu.

  9. Cris Says:

    Mie Ciberiada mi s-o parut super cool! Daca e de acelasi gen, probabil mi-ar place & cartea asta. ;-)

  10. ggl Says:

    Da, seamănă cu Ciberiada lui Lem în sensul că e cam același tip de SF/fantasy satiric. Înafară de asta mai are și o urmare, care se numește Tale of the Troika, însă nu știu să fi fost tradusă în românește. Oricum, Wikipedia zice că primele variante în engeză a ambelor cărți sunt ilustrate de Yevgeniy Migunov. Ediția în română nu are aceste ilustrații.

  11. ana pauper Says:

    unele lucruri cred că-s greu de tradus… let them flow.

Leave a Reply