Despre căști integrale

A venit casca integrală. Pe scurt, e cam aiurea să porți așa ceva în oraș, pentru că:

  • Nu auzi nimic înafară de vâjâieli dacă mergi cu viteză mai mare de 15-20 km/h, ori dacă vreau să merg cu viteza respectivă prefer să folosesc trotineta.
  • E cald cu ea. Transpiri și nu te prea poți șterge pe față fără să dai casca jos. Dacă staționezi cumva, ți-e și mai cald, iar respirația ta contribuie la asta.
  • Ți se aburesc ochelarii când staționezi, de exemplu la semafor.
  • Îți restrânge câmpul vizual, mai ales în jos.
  • Nu poți să bei apă fără să dai casca jos.

Așa că voi recurge la planul B: am s-o port când cobor pe râpe cu MTB-ul, iar în oraș voi purta casca normală și voi încerca să merg mai blând.

Tags: ,

3 Responses to “Despre căști integrale”

  1. ana pauper Says:

    cobori rîpe? :o sau era o metaforă?

  2. ggl Says:

    Metaforă, da. Pante prin pădure. Dacă ar fi râpe de-adevăratelea nu cred că aș mai scrie aici.

  3. Rareș Says:

    Practic, ți-ai dat singur dreptate ”O cască care e incomodă n-ai s-o porți. Așa am pățit eu cu casca de dirt, pe care o port doar în pădure pe coborâri.”. Rinse. Repeat!
    Nasol, dar totuși nu cred că ți se mai desface vreun șurub prea curând. Personal, verific șurubăraiele de la pipa ghidonului (toate) cam o dată pe săptămână și la bicla mea și la bicla gagicii de când te-am văzut așa spart (da, da, știu, mă repet).

Leave a Reply